Acordul de recunoaştere a vinovăţiei - o formă de justiție negociată - ce permite inculpatului să participe la stabilirea pedepsei, prin negocierea cu procurorul a condiţiilor acestui acord, scopul încheierii lui fiind soluţionarea cu celeritate a procesului penal, într-un termen optim şi previzibil.

Acesta are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia, respectiv felul măsurii educative ori, după caz, soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei. Incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, nu este conditionata de incheierea unei tranzatii ori medieri si in ce priveste latura civila a procesului penal.

Cum stim insa, la procesul penal, participa alturi de inculpat si procuror si alti subiecti, respectiv persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente, context in care, se ridica intrebarea daca acesti “terti” fata de acordul de recunoastere, se pot opune in vreun fel la incheierea si valorificarea acestuia.

Amintesc aici ca intotdeauna, acordul de vinovatie se incheie numai intre inculpat si procuror, fara participarea si a partii civile, responsabile civilmente ori a persoanei vatamate, care desi participa la procesul penal sunt totusi “terti” fata de acordul de recunoastere, situatie in care, se pune intrebarea daca acestia pot contesta incheierea unui acord de recunoastere, ori daca pot ataca hotararea pronuntata in baza unui astfel de acord.

Astfel, avand doua “laturi – civila si penala” atunci cand, instanţa admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi între părţi nu s-a încheiat tranzacţie sau acord de mediere cu privire la acţiunea civilă, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă. În această situaţie, hotărârea prin care a fost admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în faţa instanţei civile, înţelegând prin aceasta că hotărârea în cauză are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile în ceea ce priveşte existenţa faptei şi a vinovăţiei.

Asadar, care este rolul “tertilor” ?

Chiar daca, acestia nu participa la incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, ce se incheie strict intre inculpat si procuror, ei bine, fiind persoane interesate de modul in care se stinge latura civila, acestea “vor avea un cuvant de spus” in momentul in care, instanta va fi sesizata pentru a se pronunta o solutie in baza acestui acord de recunoastere.

In acest moment “tertii” vor putea face observatii si pune concluzii impotriva admiterii acordului de recunoastere, dreptul acestora rezultand in clar din dispozitiiel legale, si anume: art. 484 alin. (2) Cod proc. penala, ce prevede in clar ca la solutionarea cererii privind acordul, de catre instanta competenta “se citează inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată” Totodata, in acelasi text, se arata ca “Instanța se pronunță asupra acordului de recunoaștere a vinovăției prin sentință, în ședință publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului și avocatului acestuia, precum și, dacă sunt prezente, a celorlalte părți și a persoanei vătămate”.

Sigur, exercitarea dreptului la acces la justitie si la un proces echitabil impune ca, odata citata persoana vatamata, partea civila sau partea responsabila, sa poata formula observatii si concluzii privind solutia ce se va da in legatura cu acordul de recunoastere, altfel, citarea acestora ar fi pur formala si lipsita de orice continut.

De altfel, un argument in plus este si acela ca acesti terti fata de acord, pot formula si apel impotriva solutiei de admitere a acordului de recunoastere (art. 488 Cod proc. penala).

Concluzionand, chiar daca persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente, nu pot impiedica incheierea unui acord de recunoastere, totusi acestea se pot opune, prin prezentarea de argumente si concluzii, ca instanta sa admita un astfel de acord de recunoastere, aceasta, evident in faza de judecata.

In plus, dreptul persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, alături de procuror şi de inculpat, de a formula apel împotriva sentinţei de admitere sau de respingere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei poate fi exercitat şi pentru alte motive decât cele referitoare la felul, cuantumul şi forma de executare a pedepsei, atunci când acestea au interesul procesual de a invoca astfel de motive de nulitate absolută sau relativa.