Doi rromi despăgubiți de către CEDO cu 14.800 euro în urma unei operațiuni a poliției

Speța avea în vedere două operațiuni de poliție din comunitatea de rromi din Pata Rât pentru a localiza persoanele suspectate de furt.

,,Curtea a constatat că utilizarea forței de către poliție împotriva domnului Lingurar și a domnului Lăcătuș a fost excesivă și nejustificată în aceste circumstanțe. Domnul Lingurar fusese aruncat la pământ de către un ofițer de poliție, iar domnul Lăcătuș fusese lovit de un baston, deși nu făcea nici o rezistență și fusese imobilizat de doi polițiști. Curtea a considerat că aceste acte aveau ca scop să ducă la sentimente de frică, suferință și inferioritate, capabile să-l umilească și să-l dezavantajeze.

Autoritățile nu au efectuat nicio investigație pentru a stabili dacă acțiunile polițiștilor pline de plângere ale domnului Lingurar au fost necesare în vederea comportamentului său sau a posibilei rezistențe. Ancheta privind acuzațiile făcute de dl. Lăcătuș a durat mai mult de 8 ani.

În cele din urmă, fără a accepta faptul că a existat un motiv rasist pentru comportamentul poliției în timpul operațiunii, Curtea a considerat că investigația autorităților privind acuzațiile reclamanților de rasism nu a fost suficient de amănunțită.

Hotărârea este definitivă.", se arată în comunicatul CEDO.

Totodată, judecătorii de la CEDO au considerat autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația impusă la articolul 14, de a lua toate măsurile necesare pentru a clarifica dacă a existat sau nu un motiv de rasism.

CEDO a hotărât ca România să plătească lui Lingurar și lui Lăcătuș câte 11,700 de euro pentru prejudiciul moral și câte 3,100 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Sursa: https://www.clujust.ro/doi-rromi-din-pata-rat-au-castigat-la-cedo-despagubiri-de-cate-14-800-euro-in-urma-unei-operatiuni-a-politiei/

Cum pot fi sancționați protestatarii?

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus printr-o decizie că „admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice (drum public, parte carosabilă şi trotuar) sau în alte locuri situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2018”. 

În luna iulie, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a sesizat ICCJ în legătură cu existenţa unei practici neunitare în instanţe cu privire la modul în care trebuie interpretate şi aplicate prevederile privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, mai precis sintagma „cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor sau a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”.

Majoritatea instanţelor subordonate CAB susţineau că nu trebuie declarate adunările care se desfăşoară într-un loc public – drum public, parte carosabilă, trotuar, piaţă publică, aflat în exteriorul sediilor persoanelor juridice de interes public sau privat.

ICCJ a stabilit că pentru ca o persoană să fie sancționată aceasta trebuie să organizeze și să desfășoare adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise sau să participe la o astfel de adunare, urmată de refuzul de a părăsi locul în care se desfășoară la avertizările și somațiile organelor de ordine.

Pentru ca o persoană să poată fi sancţionată, este necesar ca aceasta să fi organizat şi desfăşurat adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise, ori să fi participat la o adunare publică nedeclarată sau interzisă, participare urmată de refuzul de a părăsi locul de desfăşurare la avertizările şi somaţiile organelor de ordine, a stabilit ICCJ.

Sursa:https://newsweek.ro/actualitate/iccj-adunarile-publice-trebuie-declarate-obligatoriu-in-prealabil

Când există obligația declarării prealabilă a adunărilor publice?

Verdictul unui psiholog: De ce suferă şoferii care fac live pe Facebook în timp ce conduc

”Rețelele de socializare au un efect extrem de puternic asupra indivizilor. Rețeaua de socializare ajunge să îl facă pe individ să se simtă foarte puternic, unic, de neatins. Facebook, în cazul de față, a devenit un substitut al eu-lui nostru social. Individul își crează o imagine așa cum și-o dorește el, se prezintă pe sine în termeni dezirabili, se face apreciat, admirat, invidiat chiar. Interacțiunea socială este virtuală și aproape unilaterală: cel care transmite live primește un like, o inimioară, ajungând astfel să se simtă validat, apreciat social. Răspunsurile celorlalți reprezintă oglinda care ne reflectă valoarea. Utilizatorul poate controla perfect imaginea pe care o are”, a explicat psihologul din Timișoara.

“Oamenii simt permanent nevoia de confirmare, de apreciere în acțiunile, gândurile sau intențiile lor. Își doresc să fie admirați, să fie în conformitate cu ideea societății despre omul „ideal”, „bun”, „perfect”. Îndeplinirea acestei nevoi se poate realiza în termeni normali, sănătoși. De exemplu, alegând o viață artistică, teatrul, muzica. Alteori, poate fi aleasă o metodă mai puțin sănătoasă de îndeplinire a nevoii de confirmare. Și aici vorbim despre tendința tot mai mare a invidizilor de a se valida prin intermediul rețelelor de socializare. Indivizii din această categorie au o nevoie foarte mare de atenție, au o lipsă de încredere în sine, speră ca prin publicarea imaginilor cu ei înșiși sau a live-urilor cu ei să își îmbunătățească statutul social, să fie integrați într-un grup. Cei care au această condiție aproape de limita patologicului, prin încercările lor disperate de a se integra în rândul celor din jur și de a fi validați, se pun pe ei înșiși în pericol, și iată și pe cei din jurul lor. Vorbim despre o manifestare la limita patologicului, deoarece simptomele sunt similare cu alte comportamente de predispoziție la adicție, un comportament cu potențial obsesiv”, a declarat aceasta.

Totodată, Adina Burghel a mai precizat că trebuie să existe o limită între dorința de a primi aprecieri și nevoia dependentă de acestea.

“Cu toții avem nevoia de apreciere. Acest lucru ne face să ne simțim iubiți, importanți. Acest lucru ne validează ca ființe sociale. Important este să găsim o limită între bucuria, dorința de a primi aprecieri și nevoia, dependența de acestea”, a conchis psihologul.

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/verdictul-psiologului-dupa-tragedia-din-timis-de-ce-sufera-soferii-care-fac-live-pe-facebook-in-timp-ce-conduc_1296249.html

ICCJ. Vătămare corporală din culpă.

În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că atunci când reprezentarea greşită a consecinţelor accidentului rutier şi, implicit, a caracterului justificat sau nu al părăsirii locului accidentului au fost urmarea exclusivă a grabei sau dezinteresului conducătorului auto în clarificarea situaţiei efective a potenţialelor victime, fapta sa de a părăsi locul accidentului constituie infracţiunea prevăzută în art. 338 C. pen., comisă, după caz, cu intenţie directă sau indirectă, după cum autorul acesteia a urmărit sau nu starea de pericol pentru valoarea ocrotită de lege.

În cazul în care necunoaşterea urmărilor accidentului rutier asupra sănătăţii victimelor este urmarea reprezentării eronate sau necunoaşterii acestor urmări, în pofida diligenţelor manifestate efectiv de autor pentru clarificarea lor, devine incidentă cauza de neimputabilitate prevăzută în art. 30 C. pen. Este însă exclusă incidenţa acestei cauze atunci când necunoaşterea împrejurării de care depinde caracterul penal al faptei – existenţa victimelor – este urmarea exclusivă a dezinteresului, neglijenţei sau superficialităţii manifestate de autor, eventuala valorificare a ipotezei contrare echivalând cu a admite că autorul faptei ilicite s-ar putea apăra invocând propria culpă, ceea ce este inadmisibil. (Decizia nr. 78/A din 29 martie 2018 pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect apelul)

Sursa: https://www.juridice.ro/608592/iccj-vatamare-corporala-din-culpa-parasirea-locului-accidentului-eroarea-asupra-urmarilor-produse-prin-accident.html

Apel trimis prin e-mail in ultima zi. Invalid

Înalta Curte de Casație și Justiție  - prin decizia nr. 34/15.05.2017– Completul pentru dezlegarea unor chestiui de drept, a stabilit, cu putere obligatorie că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 Cod procedură civilă, actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen”

Raspunderea penala a minorilor

Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, în timp ce minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ; împlinind deja vârsta de 16 ani minorul va răspunde penal.

Regula, in cazul minorilor, o reprezinta aplicarea măsurilor educative neprivative de libertate, iar excepţia o reprezintă măsurile privative de libertate în cazul infracţiunilor grave (pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisoarii de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă) sau în cazul minorilor care au comis multiple infracţiuni.

Măsurile educative neprivative de libertate 

Măsurile educative neprivative de libertate reglementate în noul Cod penal sunt stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână și asistarea zilnică.

Stagiul de formare civică reprezintă în fapt un program cu o durată maxim de 4 luni la care minorul este obligat să participe, sub atenta monitorizare a serviciului de probațiune; rolul programului respectiv este acela de a-l ajuta pe minor să înţeleagă consecinţele legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni şi de a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.

Măsura educativă a supravegherii constă în controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 şi 6 luni, sub coordonarea serviciului de probaţiune, pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare al acestuia.

Așadar, supravegherea nu presupune decât o monitorizare din exterior a conduitei minorului sub coordonarea directă a serviciului de probaţiune.

Consemnarea la sfârşit de săptămână este măsura educativă ce constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni; minorul poate să părăsească locuinţa în această perioadă doar dacă are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă.

Asistarea zilnică este o măsură educativă ce se poate dispune pe o durată cuprinsă între 3 şi 6 luni și care presupune  intervenţia directă a serviciului de probaţiune întrucât acesta întocmeşte programul zilnic al minorului ce include, alături de elementele obişnuite în raport de vârsta şi situaţia şcolară sau profesională a minorului (de exemplu, frecventarea cursurilor şcolare) şi pe cele impuse de judecător (de exemplu, să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională, să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală etc).

Măsurile educative privative de libertate 

Măsurile educative privative de libertate sunt internarea într-un centru educativ (pe o durată de la 1 la 3 ani) și internarea într-un centru de detenţie (pe o durată de la 2 la 5 ani sau de la 5 la 15 ani).

Internarea într-un centru educativ este măsura educativă ce constă  în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegraresocială.

Dacă minorul dovedeşte în timpul internării în centrul educativ că a făcut progrese semnificative în direcţia reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata măsurii, judecătorul poate dispune, fie înlocuirea acestei măsuri cu măsura asistării zilnice, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, fie eliberarea, atunci când a împlinit vârsta de 18 ani.

În ambele ipoteze, judecătorul va impune respectarea uneia sau mai multor obligaţii (de exemplu să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională; să nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă; să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă etc).

 În cazul în care minorul nu are un comportament care să permită repunerea sa în libertate înainte de împlinirea duratei măsurii, el va rămâne în centrul educativ până la executarea integrală a acesteia sau chiar judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un centru de detenție.

În situația în care cel internat a împlinit vârsta de 18 ani şi are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate, judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Măsura educativă a internării într-un centru de detenţie presupune ca minorul să fie internat într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază şi supraveghere, unde să urmeze programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale.

Judecătorii au dispus pedepse de peste 18 ani de închisoare, după o captură de 2,5 tone de cocaină

Șase bărbați, un marocan, un columbian și patru cetățeni lituanieni, acuzați de trafic de droguri, au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel Constanța la o pedeapsă de peste 18 ani de închisoare pentru fiecare. 

Potrivit DIICOT, în urmă cu doi ani, aceștia au introdus în România, prin Portul Constanța, aproximativ 2.500 kg cocaină, cu o valoare de 625 milioane euro.

Drogurile găsite în Portul Constanța urmau a ajunge în Europa de Vest.

Astfel, Curtea de Apel Constanța a dispus condamnarea următoarelor persoane: 

KAABOUNI MIMOUN, la pedeapsa de 19 (nouăsprezece) ani şi 4(patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor  de inițiere, constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev.de art.367 alin.(1),(2)Cod şi trafic internaţional de droguri  de mare risc, în formă continuată,prev.de   art.3 alin.(1),(2 ) din Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea  traficului  şi consumului ilicit de droguri ,cu aplicarea art.35 alin.(1) Cod penal.

NARVAEZ RAMON DIEGO,  la pedeapsa de 19 (nouăsprezece) ani  şi 5(cinci) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de inițiere, constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev.de art. 367alin.(1),(2) Cod penal şi trafic internațional de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea  traficului  şi consumului ilicit de droguri , cu aplicarea art. 35 alin. (1)Cod penal.

MIKAILIONIS NERIJUS, la pedeapsa de 18 (optsprezece)ani şi 6(şase)luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor  de aderare  și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev.de art. 367alin.(1),(2)  Cod penal şi complicitate  la infracţiunea de trafic internațional de droguri de mare risc, în formă continuată , prev. de art.48 alin.(1) Cod penal raportat la art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea  traficului  şi consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1)Cod penal.

LAURINCIKAS AUDRIUS, la pedeapsa de 18 (optsprezece)ani şi 5(cinci)luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor  de aderare  și sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev.de art. 367alin.(1),(2)  Cod penal şi complicitate la infracţiunea de trafic internațional de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art.48 alin.(1) Cod penal raportat la art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea  traficului  şi consumului ilicit de droguri , cu aplicarea art. 35 alin. (1)Cod penal.

GAIDAMAVICIUS VYGANTAS, la pedeapsa de 18 (optsprezece)ani şi 5(cinci)luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare  și sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev.de art. 367alin.(1),(2)  Cod penal şi complicitate  la infracţiunea de trafic internațional de droguri de mare risc, în formă continuată , prev. de art.48 alin.(1) Cod penal raportat la art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea  traficului  şi consumului ilicit de droguri , cu aplicarea art. 35 alin. (1)Cod penal.

MICEIKA TADAS, la pedeapsa de 18 (optsprezece)ani  şi 6 (şase) luni  închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare  și sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev.de art. 367alin.(1),(2)  Cod penal şi complicitate  la infracţiunea de trafic internațional de droguri de mare risc, în formă continuată , prev. de art.48 alin.(1) Cod penal raportat la art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea  traficului  şi consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1)Cod penal.

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/sentin-a-definitiva-dupa-o-captura-de-2-5-tone-de-cocaina-judecatorii-au-dispus-pedepse-de-peste-18-ani-de-inchisoare_1295213.html

Bărbat urmărit internaţional pentru tâlhărie în Italia, reţinut la Craiova

229 de ani de la adoptarea Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului

Ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor populare și ale corupției guvernelor – sunt ideile de baza, călăuzitoare, ce au impus adoptarea de către reprezentanții Poporului Francez la 26 august 1789 a Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului.

Este aproape de necrezut cum astăzi, după 229 de ani, acestea idei, deloc pretențioase si de un bun simt (juridic) dezarmant, nu doar ca își păstrează actualitatea, ci mai mult, daca nu le-am ști sursa, am fi tentați sa spunem ca reprezintă cele mai noi, moderne, abordări in materia democrației si a drepturilor omului.

Uimirea creste o data cu (re)citirea textului Declarației, in care regăsim majoritatea problemelor si preocupărilor fundamentale cu care ne confruntam. Bunăoară, găsim poate cea mai simpla, clara si cuprinzătoare definiție a libertății - art. IV Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora.

De asemenea regula, pe care de multe ori o invocam “ceea ce nu este este interzis, este permis” o găsim redata in Art. V ce prevede ca “Legea poate interzice numai acțiunile dăunătoare pentru societate. Orice lucru care nu este interzis prin lege nu poate fi împiedicat, și nimeni nu poate fi obligat să facă ceva ce nu este prevăzut”.

Absolut fascinante sunt însă si dispozițiile ce recunosc puterea suverana a poporului (societății) si conținutul acesteia: Art. III Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune; nicio entitate, niciun individ nu pot exercita o autoritate care nu emană în mod explicit de la ea; Art. XV Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcționar public pentru modul în care își îndeplinește funcția.

Magistral este redata si ideea ce justifica dar si limitează dreptul de a pedepsi (jos puniendi) Art.VIII Legea nu trebuie să stabilească decât pedepse strict și evident necesare și nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite și promulgate anterior delictului și aplicată legal.

Este cu neputința a face o prezentare exhaustiva a valorilor concentrate in acest document de referință pentru orice ființa umana, întrucât fiecărei dispoziție in parte, si toate împreună, concertează cele mai de preț valori ale umanității si ale organizării sociale, constituind in opinia mea “Constituția Statului de drept si democratic”- abstract.

Dar acest Document strălucește si prin alte doua calități:

Prima, privind forma actului - pune in lumina valoarea clarității modului de redactare al actelor normative, care, după cum s-a spus, da si măsura sincerității voinței legiuitorului.

A doua, de continut - sentimentul de satisfacție pe care-l resimte orice cititor al Declarației, este dovada vie a faptului ca nevoile omului sunt aceleași, indiferent de etapa istorica in care s-ar afla, si ca aceste drepturi, cum spun susținătorii dreptului natural, le aveam prin simplul fapt al apartenentei noastre la specia umana.

Cuvintele înscrise in preambulul Declarației “Reprezentanții poporului francez, constituiți în Adunarea Națională, considerând că ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor populare și ale corupției guvernelor, au decis să expună, într-o declarație solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului, astfel încât această declarație, prezentă permanent la toți membrii corpului social, să le amintească fără încetare drepturile și îndatoririle lor; astfel încât actele puterii legislative și cele ale puterii executive, putând fi oricând comparate cu scopul oricărei instituții politice, să fie prin urmare mai respectate; astfel încât cererile cetățenilor, fondate de acum înainte pe principii simple și incontestabile, să se fondeze pe respectarea Constituției și a fericirii tuturor” reprezintă deviza luptei permanente, care nu se știe când a început si când se va sfârși, pentru recunoașterea si respectarea drepturilor omului.

Datoram recunoștință si respect Poporului Francez, pentru oferirea acestui neprețuit dar, întregii umanității - Déclaration des Droits de l'Homme et du Citoyen

Artin Sarchizian

Președinte Societatea Romana pentru Drepturile Omului.

Condițiile în care se poate recurge la forța legitimă

Ambulanța neagră care fură copii a fost prinsă în București!

Ambulanța acuzată că fură copii a fost prinsă recent pe străzile din București. Aceasta are inscripții false care imită perfect marcajele ambulanței. 

Circulând pe străzile din capitală, această mașină a fost oprită de un echipaj de polițiști și dusă la Secția 3 de Poliție din București pentru mai multe investigații.

Martorii spun ca în ambulanță s-ar fi aflat 3 persoane printre care și un copil furat. 

Martorii declară că ambulanța ar fi fost văzută în seara zilei de 3 iulie, în zona Cățelul și în această seară mașina deghizată în ambulanță a fost prinsă în această seara în zona gării de Nord din București.

În mașină se aflau și alte două femei cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani, aflate în partea din față a mașinii. Acestea au fost reținute pentru a da explicații poliției.

Sursa: https://nou.autovehiculeromanesti.ro/ambulanta-neagra-care-fura-copii-a-fost-prinsa-in-bucuresti-in-timp-ce-incerca-sa-ademeneasca-un-copil-si-sa-il-bage-in-autoturism-video/

Sursa foto: https://nou.autovehiculeromanesti.ro/ambulanta-neagra-care-fura-copii-a-fost-prinsa-in-bucuresti-in-timp-ce-incerca-sa-ademeneasca-un-copil-si-sa-il-bage-in-autoturism-video/

Dat afara din spital, desi se afla in coma

Un baiat in varsta de 9 ani,din Oradea, a fost victima unui accident,in urma caruia a avut nevoie de ingrijiri medicale. Acesta, desi se afla in coma, a fost dat afara din spital, cei din conducerea unitatii afirmand faptul ca legea ii obliga sa le ceara parintilor bani pentru spitalizare din cauza faptului ca accidentul ar fi fost produs din cauza copilului.

Surori cu varste intre 3 si 8 ani in coma alcoolica

Determinismul social in comportamentul criminal

                La data de 28.06.2018, Asociatia pentru Educație și Sănătate MENS SANA, reprezentata de psiholog-psihoterapeut Lorena Diaconescu si Societatea Romana pentru Drepturile Omului reprezentata de av. Artin Sarchizian, in parteneriat cu Primaria Sectorului 3 Bucuresti, au organizat dezbaterea cu tema “Determinismul social in comportamentul criminal”.

                La dezbatere au participat specialisti in domeniul psihologiei judiciare, dl. Prof. univ. dr.  Tudorel Butoi, reprezentanți ai politiei locale, ai politiei nationale, Institutului de preventie a criminalitatii, juriști, psihologi, mediatori care si-au expus opiniile pe marginea acestui subiect, fiind identificate mai multe probleme punctuale, cu care se confrunta societatea, ce favorizeaza manifestarea criminalitatii.

                Intre chestiunile ridicate, s-au facut referiri si propuneri privind:

                Accentuarea politicii de preventie a criminalitatii, in special, in privinta minorilor, cu personalitate in formare, ce reprezinta o reala  vulnerabilitate fata de factorii ce determina sau favorizeaza comportamentul criminal, fiind exprimata pozitia dlui. Prof. Tudorel Butoi, in sensul, nevoii de a manifesta o atentie sporita fata de acei minori care provin din medii sociale ce prezinta un risc sporit fata de astfel de comportamente, fiind facute propuneri concrete, privind initierea unor programe de educatie si monitorizarea atenta, in scopul preventiei.

                S-a mai ridicat problema “custodiei administrative” ca masura preventiva, fata de o persoana cu un potential criminogen sau cu o situatie neclara, si pentru a inlatura o potentiala stare de risc.

                Totodata, s-a ridicat problema modului in care este conceput in prezent sistemul sanctionator penal, ce ar trebui sa se concentreze nu atat pe fapte, ci, asa cum a subliniat dl. Av. Artin Sarchizian, presedinte al Societatii Romane pentru Drepturile Omului, pe persoana faptuitorului, caruia trebuie sa i se aplice un “tratament penal” corespunzator, pentru a se asigura “insanatosirea sociala” intrucat, mai devreme sau mai tarziu, acesta si daca este izolat de societate, prin incarcerarea lui, se va intoarce, caz in care, fie va fi reeducat,si astfel, starea de pericol va fi inlaturata, fie, dimpotriva, mult mai periculos.

                Dl. avocat Artin Sarchizian, a mai subliniat ca in sistemul actual de justitie penala, din pacate, nu se poate asigura “cunoasterea de catre judecator” a personalitatii inculpatului, si astfel sa se poata determina periculozitatea acestuia, cata vreme, nu exista un instrument probator obligatoriu, cum ar fi o expertiza psiho-legala apta a oferi magistratului o imagine asupra acestui aspect, fiind nevoie de introducerea unui asemenea instrument.

                Deopotriva, s-a pus accentul pe nevoia preventiei prin educarea minorilor, in acest sens, dna. Psiholog Lorena Diaconescu, Presedinte al Asociației pentru Educație și Sănătate Mens Sana, subliniaza ideea “micilor sanctiuni” firesti si dezirabile in cazul minorilor, ce contribuie la formarea constiintei acestora, si la imprimarea sentimentului de inhibare a unor porniri antisociale.

                Dna. Psiholog Lorena Diaconescu, a subliniat ideea analizarii in mod deosebit a criminalilor (celor cu un comportament deviant) nevrotici fata de cei psihotici, deosebire importanta din perspectiva reactiei sociale si legale.

                S-au mai punctat situatii concrete, deficitare din legislația penala, de natura sa afecteze lupta impotriva criminalitatii, in acest sens dl. Col. Mihai Untaru, aratand prin exemplificări concrete cum un comportament deviant, criminal, poate fi influențat si chiar indus de catre cei din jurul autorului unei fapte de natura penala, ceea ce dovedeste si subliniaza ideea ca societatea determina in multe situatii o persoana sa savarseasca fapte reprobabile.

                In egala masura, reprezentantii corpului mediatorilor, au subliniat necesitatea si utilitatea sistemului “justitiei restaurative” in acest sens, dl. Ion Dedu, Vicepresedinte al Consiliului de Mediere, aratand eficienta medierii in sensul “impacarii” victimei cu agresorul, fapt ce stinge conflictul dintre acestia si reduce riscul de recidiva.

                De asemenea, dna. Mediator Andreea Răduț a punctat necesitatea incurajarii medierii in cazul anumitor infractiuni, si totodata, educarii minorilor prin masuri adecvate si cu respectarea drepturilor acestora, și sa asigure o disciplinare sociala.

Dna psiholog-psihoterapeut Daniela Nitu, reprezentanta a Asociatiei Paradox, a subliniat importanta continutului procesului de socializare adica ce anume invata copilul (contactul cu norme sociale, cu valori, varsta etc) precum si importanta celor sapte ani de acasa (modelul parental).

                Opinia generala a fost in sensul asumarii de catre societate a unei responsabilitatii fata de fenomenul criminalitatii, fiind subliniat rolul uneori decisiv in reducerea, preventia, sau dimpotriva incurajarea comportamentelor deviante.

                Organizatorii impreuna cu invitatii au considerat nevoia organizarii si a altor dezbateri, reuniuni, sesizari pe marginea acestui subiect, fiind apreciat un bun prilej pentru expunerea chiar a unor situatii punctuale, ce semnaleaza disfuncționalități in relatia cetatean-autoritati, si care sa poata fi indreptate, precum si nevoia implicarii autoritatilor locale, a politiei locale, a unitatilor educaționale in aceasta politica generala de preventie. 

Dat în judecată de proprii părinți pentru a se muta din casă!

Aceștia au declarat că i-au dat fiului lor cinci preavize ca să îl facă să plece cât se poate de repede. De asemenea, i-au promis că o să îl ajute din punct de vedere financiar, dacă se va muta.

Pentru a-și motiva fiul să se mute, părinții i-au oferit 1.100 de dolari, însă acesta nu i-a acceptat, spunând că, din punct de vedere legal, nu a primit suficient timp pentru a reuși să se mute. Totodată, acesta a afirmat că această decizie a părinților săi reprezintă o răzbunare.

Se pare că motivul părinților este faptul că fiul lor nu este deloc responsabil, nu plătește chirie și nu își ajută părinții la treburile casnice.

Vecinii din zonă le dau dreptate părinților, unul dintre ei declarând că: „A venit vremea. Are 30 de ani. Şi nu plăteşte chirie. Trebuie să devină independent.”

În aceste circumstanțe, familia a ajuns la tribunal, pentru a-și obliga fiul să părăsească casa părintească.

Sursa: https://adevarul.ro/news/stiri-ciudate/un-barbat-30de-ani-fost-dat-judecata-propriii-parinti-nu-vrea-mutedin-casa-1_5b049cf8df52022f754c7f80/index.html

Un tânăr a ucis cu mașina un pieton și a ascuns-o într-o curte!

Pe parcursul nopții, polițiștii au continuat investigațiile pentru identificarea conducătorului auto. Astfel, într-o dimineață, în jurul orei 11:00, în urma verificărilor efectuate, a fost găsit autovehiculul implicat în eveniment în curtea unui imobil din Turda. Acesta prezenta avarii specifice accidentului. De asemenea, s-a stabilit că șoferul care ar fi provocat accidentul este în vârstă de 21 de ani, din Turda, acesta locuind la adresa la care a fost găsit autovehiculul.", se arată în comunicatul IPJ Cluj.

Șoferul este cercetat privind comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Sursa: https://www.clujust.ro/un-tanar-a-ucis-cu-masina-un-pieton-pe-dn1-si-a-ascuns-masina-intr-o-curte-din-turda/

INCREDIBIL: Pentru a scăpa de pedeapsă, și-a înscenat moartea.

Greșeală colosală: spionul i-a trimis din greșeală un SMS persoanei filate

Sursele din cadrul Ministerului Francez de Interna împreună cu presa străină afirmă faptul ca bărbatul care era pus sub urmărire, l-a sunat pe agent după câteva minute pentru a-l atenționa și a-i spune că este incompetent, iar zilele următoare a avertizat mai mulți interlocutori ca sunt „ascultați”.

Islamistul locuiește în Ile-de-France și se află și sub supravegherea Direcției Generale de Securitate Internă.

Sursa: http://www.bihon.ro/un-spion-i-a-trimis-din-greseala-un-sms-islamistului-pe-care-il-fila/1915177

Îngrijitoarele din Ploiești se sfătuiesc cum să bată copiii.

Acest fapt a fost scos la iveală de un bărbat care se află în proces de divorț cu una dintre îngrijitoare. În acel centru, se află 55 de copii cu deficiențe, cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani.

Rezultatele cercetării disciplinare făcute de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova au fost predate poliţiei, care verifică acum întreaga poveste.

Sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ingrijitoarele-din-ploiesti-care-se-sfatuiau-prin-mesaje-cum-sa-bata-copiii-au-demisionat.html